4 drujbe ciuntind padurea. Tie ce-ti pasa?

Zilele astea am fost in vizita la parintii mei. Si pentru ca mi s-a facut dor de copilarie mi-am luat trupa (Delia, nevasta-mea si cele 2 fete, Ioana si Tania) si am plecat la o plimbare pe dealurile si padurile copilariei mele. Pe dealurile si padurile unde mergeam cu vacile la pascut, unde umblam dupa ciuperci si fructe de padure.

prin padure - imagine

Se tot fac vreo 20 de ani de cand nu am mai vazut acele locuri, insa ceea ce am vazut nu aduce nici pe departe cu amintirile mele.

Pe locurile copacilor umbrosi si a padurilor dese din copilaria mea acum am vazut cat vezi cu ochii… NIMIC;  pasune arsa de seceta, maracini, praf si … deznadejde.

Am trecut peste raul Oituz, acum doar un firicel de apa din pricina secetei prelungite. Si-mi aduc aminte de vremurile cand prindeam peste cu strachina.

Apoi am luat-o in sus, pe Manciuc (sau ceea ce ar trebuit sa fie un raulet; acum doar baltici, de ici colo si peste tot huma).

Am trecut pe langa dealuri unde in copilarie mergeam cu vaca la pascut. Acum dealurile sunt impartite de garduri de maracini, de oamenii care si-au luat terenurile inapoi, dupa Revolutie.

Ce sa zic? O fi bine si-asa, ca sunt mai multe livezi;  insa si multimi de maracini, terenuri neingrijite…

Abia am asteptat sa ajung in Boistean – poarta de intrare inspre padurile  seculare de stejari, cu umbra deasa, racoaroasa; multe vietati si ciuperci de padure.

Dumnezeule!!! Ce-mi vad ochii???!!!

Boisteanul a disparut! Doar cioate imense, maracini si o … cruce care aminteste de o moarte cruda a unui localnic.

Cioate de copaci - imagine

Insa pentru mine semnifica moartea amintirilor copilariei mele. Unde-s copacii umbrosi, veniti din mostenirea strabunilor?

Taica-meu imi spune ca asta a fost padurea boierului. Care dupa Revolutie s-a impartit la oameni. Si oamenii… AU TAIAT! Au taiat tot ce-au apucat, fara sa puna nimic in loc, fara sa se gandeasca la VIITOR, la copiii lor.

Dezamagit si prafuit am mers mai departe catre RONTUNDA MARE si ROTUNDA MICA. Am urcat dealul catre Rotunda Mare si am vazut din nou: NIMIC! Din nou cioate, pamant ars de seceta.  La ceva distanta, catre Chitrosu (acolo unde vroiam sa ajung) inca se vede padurea in picioare.

Calauziti de tata o luam catre Chietrosu(deh! Inca mi-e tare greu, ca nu mai recunosc aproape nimic) si ne afundam in padure.

La cativa metri o imagine soc;  mi-e tare greu sa cred, asa ca o rog pe Ioana sa faca o poza:

copac proaspat taiat din padure - poza

UN COPAC TAIAT DE MAXIM O ORA

Cred ca fusese tocmai persoana cu care ne intalnisem doar de vreo jumatate de ora pe drum, cu drujba-n spate.

om cu drujba - imagine

Prin padure se vede un luminis. Tata spune ca OCOLUL SILVIC a taiat salcamii si i-a vandut. Ce de ghebe mai strangeam pe cioturile salcamilor… Coboram spre Chietrosu, unde se aude o turma de oi, cu cainii sai.

Imi vine sa… dar sunt barbat!

Stejarul cu veveritele NU mai este. Nici macar locul nu-l mai recunosc.

Insa in mintea mea e mult mai vie imaginea cu stejarul de la intrarea in Chietrosu, pe urcus in stanga, cu varful retezat de vreo furtuna! Scorburos si impunator printre stejarii mai tineri, fagi si plopi.

Si in care, copil fiind, incercam cu prietenii de-atunci sa prindem veveritele care se ascunsesera in scorbura.

Erau doua gauri de intrare: una mai sus, alta la vreo 4 metri mai jos. Iar noi puneam caciula la o gaura, iar prin cealalta dadeam cu o nuia sa speriem veveritele. Insa nicicum n-am reusit vreodata sa le prindem.

Fratilor, da’ ce-ati facut cu veveritele? Cu copacii, cu amintirile mele. Cu padurea si aerul copiilor vostri.

Le-ati taiat, conform principiului “Pai, daca aia mari au putut sa taie, noi de ce sa nu putem??!”

Mare jale in sufletul meu!

Cand am vazut  si rosu inspre Martafoi si Iorga,  locurile ce-mi amintesc de ziua cand mi s-a inecat vaca cu un mar domnesc. Si dupa ce m-am chinuit cu ceilalti sa o salvam, fara umbra de speranta, am fugarit-o la vale, sa apucam s-o taiem de vie. Insa fugind la vale, vaca a suflat marul si a scapat. Vaca da, padurea BA!

Mi-e groaza si mai mult decat de padurea ciuntita si batjocorita, ma-nfioara replicile oamenilor:

  • “Pai si ce, noi ce sa punem pe foc la iarna?!”
  • “Doar e padurea mea! Nu-mi comanda nimeni daca sa tai sau nu copaci din ea.”
  • „Tie ce-ti pasa? N-ai alta treaba?”

Nu-i condamn si nu-i inteleg! Doar ma sperie.

M-au socat zgomotele de drujba din padure si carutele plecate sa mai doboare un copac de pus pe foc, la iarna.

Si mai ales DRUJBELE.

4 drujbe am vazut pe drumul spre padure. 4 drujbe  ce ciuntesc padurea.

Si-mi dau seama si mai mult de importanta actiunii pe care o vom organiza din 1 Octombrie 2013:

„Scoala pentru o Romanie Verde”

Insa realizez ca pana acum cateva zile am fost un pic rupt de realitate. Pentru ca n-am crezut ca astazi mai pot vedea astfel de …. nici nu stiu cum sa le zic… sa zicem acte iresponsabile de defrisari total fara noima.

Imi dau seama ca nu e suficient sa colectam hartie, sa plantam copaci pentru a salva padurile noastre, ci ca e aproape vital sa facem ceva pentru constientizarea, educarea celor de langa noi pentru a stopa DEFRISARILE  NECONTROLATE ALE PADURILOR.

  1. amiel tuteanu
    August 14, 2012 la 8:06 am

    Intr-adevar, putina lume e constienta de viitorul ce ne asteapta daca o tinem in ritmul asta. Totul se destabilizeaza fara paduri. Si eu sunt din zona si cunosc locurile despre care vorbesti. Pacat…si eu mi-am facut copilaria pe malul Oituzului, in Bogdanesti mai precis.

    Cu respect.

  2. stroe virginia
    August 14, 2012 la 1:06 pm

    Foarte trist ceea ce se intampla cu mediul din jurul nostru care ne da viata.

  3. August 15, 2012 la 1:52 pm

    Cam asa se intampla in toate padurile. Unii taie din padurile proprii, altii taie din padurile vecinilor. Unii taie padurea de pe cate un intreg versant. Daca te plimbi cateva ore prin paduri e imposibil sa nu auzi drujbe. Sunt curioasa daca anul asta a impadurit cineva versantul defrisat din drumul catre Mogosa/MM.

  4. Elena Miron
    August 30, 2012 la 5:38 am

    Aceiasi jale e si pe valea Moldovei!
    Asa dispar si padurile fostei capitale!!!!!

  1. August 28, 2012 la 8:10 am
  2. Octombrie 4, 2012 la 3:43 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: